« Mărturii maramureșene | Principal | Din suflet orişicând răsună »
SCRIITORII DESPRE… SCRIITORI!
de admin | Martie 3, 2023
3 Martie – Ziua scriitorului!
Motto:
„Artele și literatura, expresia inteligenței, n-au speranță de viață decât acolo unde ele își trag originea din însăși tulpina popoarelor. Altminteri ele nu sunt decât niște plante exotice, pe care cel dintâi vânt ori le îngheață, ori le usucă. Ca să avem arte și literatură națională, trebuie ca ele să fie legate cu societatea, cu credințele, cu obiceiurile, într-un cuvânt, cu istoria noastră. Literatura noastră are nevoie de UNIRE , iar NU de DESTRĂMARE” (Mihail Kogălniceanu).
1. TUDOR ARGHEZI (1880-1967 ) – „Fiecare scriitor de cuvinte, de catapitesme (altare) de cuvinte, de turle și sarcofagii de cuvinte. Cuvântul construit poate să aibă gust și mireasmă; poate oglindi în interiorul lui profunzimi imense pe-o singură latură lustruită; el dă impresii de pipăit aspru sau catifelat, după cum sapă-n lespezi sau strecoară prin frunze”.
2. LUCIAN BLAGA (1895-1961) – „Există un geniu mare și impersonal care se depozitează în limba oricărui popor. Scriitorii pot să fie buni sau răi conducători ai acestei substanțe, cum metalele sunt bune sau rele conducătoare de căldură sau electricitate. Valoarea unui scriitor nu atârnă însă deloc de această capacitate conducătoare, cum desigur nici valoarea metalelor nu depinde de vreo capacitate analogă”.
3. GALA GALACTION (1879-1961) – „Scriitorul să nu se dezintereseze de noi, ci, punându-ne mereu sub sub ochi icoana noastră și a vremii noastre, superior înțeleasă, să ne facă să simțim – în comedie, în roman, în poezie – cât de mult ne mai lipsește, până la idealul spre care el ar vrea să ne vadă îndrumați. Așa a făcut Eminescu. Așa a făcut Caragiale”.
4. MIHAI EMINESCU (1850-1889) – „Scriitorul trebuie să scrie pentru publicul ce-l are și să se coboare la nivelul acestui public. Când mă aflu față cu cei bătrâni, cu literatura din deceniile trecute, pare că sunt într-o cameră încălzită… Simți că acești oameni erau într-un contact nemijlocit cu un public oarecare, mic ori mare, dar în sfârșit era un public. Față cu cei moderni parcă mă simt într-o cameră rece și, într-o cameră rece, va fi observat oricine asta, pare că lipsește ceva, nu căldura însăși, ci ceva pipăit, parcă pe peretele curat fusese ceva și nu mai este, sau simțământul în familie când a murit cineva în casă”.
5. EUGEN LOVINESCU (1881-1943) – „Icoana ce ne rămâne de pe urma unui scriitor mort din timpurile bătrâne e ca o icoană sculptată pe îndelete în ani îndelungați. Fiecare generațiune a ajutat la săparea ei, netezind unele linii, dând mai mult relief altora, preumblându-și dalta peste tot pentru ca asemănarea să fie cât mai mare. Numai astfel am ajuns azi a avea icoane, desăvârșite pentru totdeauna”.
6. CAMIL PETRESCU (1894-1957) – „Scriitorul este o lampă care luminează bolțile întunecate unde se plăsmuiesc loviturile nedrepte, ascunzișurile unde foiesc guzganii, dedesubturile umede, unde colcăie gângăniile lacome. Asta e puterea lămpii, și numai prin actul luminii”.
7. NICHITA STĂNESCU (1930 -1983) – „Puțini sunt scriitorii care reușesc să-și depășească epoca. Dar nu cunosc nici un scriitor și nici un artist înr-adevăr talentat care să nu aibă ca sistem de referință activ în opera sa, epoca în care trăiește”.
8. GEORGE CĂLINESCU (1899-1965) – „Scriitorii, îndeosebi romancierii, ar trebui să încerce să picteze cât mai mult „nudul” MORAL și să fugă de costumația de atelier. Nu trebuie să disprețuiască opiniile ce se dau asupra sa și nu va răspunde niciodată criticilor”.
9. OCTAVIAN GOGA (1884-1938) – „Scriitorul trebuie să fie un luptător, un deschizător de drumuri, un mare pedagog al neamului din care face parte, un om care filtrează durerile poporului prin sufletul lui și se transformă într-o trâmbiță de alarmă. Picăturile de cerneală pe masa unui scriitor sunt ca stropii de sânge pe-un câmp de bătălie”.
10. MIHAIL SADOVEANU (1880-1961) – „Moartea unui scriitor este un lucru trist. Cade în pulbere o lume de priveliști, de tipuri, de fapte, de gânduri. E același lucru ca pierirea în nemărginire a unei stele, – cu tot ce putea ea să cuprindă, cu tot ceea ce noi nici nu bănuim”.
„LA MULȚI ANI” cu sănătate și fericire, tuturor „TRUDITORILOR” penelului!
Cu dragoste creștinească,
părintele Ilie
Topice: Editoriale | Comments Off on SCRIITORII DESPRE… SCRIITORI!
Comentarii închise.
